Despre mine, prin alții

Încerc de vreo câteva zile să dau formă acestui articol și parcă nu reușesc deloc să exprim ce vreau. Despre începuturi de drum am mai scris, însă atunci mă concentram doar asupra propriilor mele senzații, impresii, temeri. Dar cine scrie despre continuări? În timp ce apăs pe taste în căutarea cuvintelor potrivite, prezentul pare a fi o încercare de a lega firul scrierilor mele anterioare de cele ce vor urma. Problema este că nu e de ajuns să încerc, trebuie să fac ca nodul dintre acestea să fie cât mai puțin vizibil, să păstrez ambianța care mie îmi face bine.

Există oameni în jurul nostru care ne inspiră mereu. De multe ori am văzut în mama mea o eroină, întotdeauna surioara mea va fi o prințesă. Întrebarea care îmi freamătă prin minte de când am văzut provocarea celor de la Kooperativa 2.0 de a numi 5 bloggeri favoriți este însă dacă putem să cunoaștem o persoană după ceea ce ne inspiră. Citesc multe bloguri în general, însă doar câteva îmi atrag cu adevărat atenția și poate că cel mai pertinent criteriu prin care le selectez e dat de vorbele Simonei Popescu: „am căutat mereu cărțile acelor autori care vorbesc despre ei, numai despre ei, pentru că ele spuneau cel mai mult despre mineCam așa e și la mine, îmi place să citesc acei oameni care reușesc să mă atragă prin ceea ce exprimă în spatele cuvintelor. Și sunt multișori, din fericire.

Mai întâi, voi pomeni despre Genunchiul lumii. Nu știu cum aș putea descrie mai succint ce face omul ăsta decât prin propriile sale cuvinte: „crochiuri. strada sforii. jurnal de poezii dispărute. blogolumea”. Îmi plac, în special, gândurile zilnice și poezia pe care acest domn o transmite până și în cele mai epice texte ale sale. Textele sale rămân mereu pe jumătate nedezlegate, gândurile sale nu se lasă ușor dezgolite și poate că asta îmi place cel mai mult. large (2)

Despre blogul Simonei sau, și mai simplu, Simonablog pot să spun atât: imaginație. O imaginație atât de minunată, încât aș putea să jur c-am trăit și eu dimineți portocalii. De altfel, ea scrie așa încât cuvintele ei trăiesc, independent de ea. Se desprind pur și simplu și desenează emoții în colțurile camerei. La Simona am întâlnit o definițe profundă: Om e atunci când există un început și un sfârșit…”. Suntem vremelnici, are dreptate. Și de noi depinde cum ne ocupăm vremelnicia.

Următoarele două bloguri a căror menționare mi se pare necesară ar merita o descriere în versuri. Unul e despre iubire, în care fiecare literă se îmbracă în cămaşa pletelor tale, în timp ce celălalt vine ca o completare, cu toate spaimele nopții, cu toate suferințele ce le ascundem în noi. Dar, până la urmă, trebuie să recunoaștem că simțim ambele manifestări ale iubirii. De asta simt că cele două bloguri merg împreună, deși sentimentul e descris complet diferit de la unul la celălalt. Ce mă captivează cu adevărat e stilul pe care atât David Ionel Romulus cât și echipa de la o9noapte îl stăpânesc atât de bine. Știu să pună punctul pe i, știu să exprime mult în cuvinte puține. Și fiindcă e vorba de iubire, simt că pe lângă felicitările pe care le adresez autorilor, merită felicitări și femeile care îi inspiră, care primesc dragostea acestora.

Iar acum ultimul, dar nu cel din urmă blog pe care o să-l numesc este cel al Dianei Culic. E unul dintre puținii oameni care îndrăznesc să spună clar și răspicat, ceea ce simt. O apreciez pentru asta și, totodată, pentru faptul că face să pară mai ușor să fii propriul tu. Ea pare să aibă libertatea. Pare să stăpânească liniștea.  Pare că se iubește pe ea și vrea să ne învețe și pe noi să o facem.

Oameni ca aceștia pe care abia i-am pomenit mă fac să mă ambiționez, mă fac să cred că poate exista o continuare despre care să scriu. Ordinea este aleatorie și sper să-i fi „citit” pe toți bine. E pur large (7)și simplu părerea mea desprinsă din cuvinte. Cuvinte de care sunt înfometată. Cuvinte care exprimă. Cuvinte care inspiră. Îmi inspiră o apreciere față de persoana care a avut tăria de a le scrie. Am regăsit o mică parte din mine în fiecare blog pe care l-am pomenit și pentru asta vreau să mulțumesc. Mulțumesc că îmi dați șansa de a ajunge în lăcașuri nepătrunse ale sufletului meu.

Anunțuri

14 gânduri despre &8222;Despre mine, prin alții&8221;

  1. Foarte frumos scris despre toate blogurile prezente. Multumim pentru faptul ca ne citesti si iti suntem pe plac:D sentimentul este unul reciproc. Vin cu intarziere la raspuns la acest articol din cauza timpului ce nu imi este favorabil 😀 Succes incontinuare Buburuza :D. Voi revenii cu drag defiecare data la tine pe blog 😀

  2. Ow….eu o să zic mai multe că am ramas uimită. Ce bucurie! Pentru că toți mă știu ca fiind …fiica lui, sora lui, prietena lui, colega de la .. Dar tu mă știi ca fiind fata cu imaginație care scrie! Îți mulțumesc pentru aprecieri, mi-ai luminat săptămâna întreagă!
    Yuhuuuu 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s